Blocajul WorkinRomania.gov.ro a costat deja 49 de milioane de lei. PIFM propune o soluție de deblocare
Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (P.I.F.M.) publică astăzi studiul „Costul blocajului platformei WorkinRomania.gov.ro", întocmit la 20 octombrie 2026.
Pentru 3.666 de cetățeni străini aflați în România, termenul de regularizare a șederii se apropie, iar platforma prin care își pot depune cererile nu funcționează. Costul acestei situații nu este doar administrativ. Îl suportă lucrătorii, angajatorii și bugetul de stat. Am încercat să îl măsurăm.
Art. 52 din O.U.G. nr. 32/2026 le permite străinilor rămași în țară după încetarea dreptului de ședere, fără obligație de returnare stabilită, să ceară până la 31 decembrie 2026 prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de muncă, fără viză de lungă ședere. Condiția de acces era prezentarea la Inspectoratul General pentru Imigrări în primele 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței. Potrivit comunicatului IGI din 2 iulie 2026, s-au prezentat 3.666 de persoane. Este deci o populație închisă și cunoscută exact.
Cererile se depun prin WorkinRomania.gov.ro. De la 8 august 2026, fluxurile necesare nu au fost disponibile. La 15 septembrie, Ministerul Muncii a anunțat public indisponibilitatea procedurilor, după suspendarea Ordinului nr. 1.073/2026 privind Lista ocupațiilor deficitare de către Curtea de Apel București. Până la termenul din art. 52 alin. (1) mai sunt 72 de zile.
Blocajul a început înaintea hotărârii judecătorești
O.U.G. nr. 32/2026 a intrat în vigoare la 27 aprilie 2026 și a fixat prin art. 54 termene pentru adoptarea actelor fără de care platforma nu putea funcționa. Ele nu au fost respectate:
Hotărârea de Guvern pentru platformă trebuia adoptată până la 27 mai. H.G. nr. 602/2026 a apărut în Monitorul Oficial la 7 august, cu 72 de zile întârziere.
Ordinul pentru Lista ocupațiilor deficitare trebuia emis până la 11 iunie. Ordinul nr. 1.073/2026 a apărut la 6 august, cu 56 de zile întârziere.
Prima zi de funcționare a platformei a fost 8 august, la 73 de zile după termenul legal.
Din cele 146 de zile scurse de la 27 mai până la 20 octombrie, platforma a fost utilizabilă doar 38. Restul de 108 zile, adică 74%, au fost de indisponibilitate. Jumătate din ele sunt anterioare suspendării judiciare. Suspendarea Listei a venit peste o întârziere administrativă deja consumată.
Am calculat pierderile la salariul minim brut garantat de 4.325 lei (H.G. nr. 146/2026), la care am adăugat tichete de masă de 800 lei lunar. Pentru un lucrător, rezultă un venit net de 3.170 lei pe lună și un cost total al angajatorului de 5.222 lei. Pe lună, bugetul general consolidat încasează 2.052 lei de la fiecare lucrător angajat, prin contribuții și impozite.
Rezultatele, pentru cei 3.666 de lucrători:
35 de zile (15 sept. – 20 oct.) | 73 de zile (8 aug. – 20 oct.) | 145 de zile (8 aug. – 31 dec.) | |
Venit net nerealizat de lucrători | 13,4 mil. lei | 27,9 mil. lei | 55,4 mil. lei |
Contribuții și impozite neîncasate | 8,7 mil. lei | 18,1 mil. lei | 35,9 mil. lei |
Taxe pentru permise de ședere | 3,3 mil. lei | 3,3 mil. lei | 3,3 mil. lei |
Cost total | 25,3 mil. lei | 49,2 mil. lei | 94,6 mil. lei |
Pe un lucrător | 6.910 lei | 13.434 lei | 25.796 lei |
Cifra principală este de 49,2 milioane lei pentru perioada 8 august – 20 octombrie. Din ea, 21,4 milioane lei sunt venituri bugetare.
Trebuie făcute câteva precizări:
Cifrele sunt ipoteze de lucru. Scenariul de bază presupune încadrarea în muncă a întregii populații. Într-o variantă prudentă, cu 75% dintre persoane angajate (2.750 de lucrători), pierderea la buget în cele 73 de zile scade la 13,5 milioane lei, față de 18,1 milioane lei în scenariul de bază.
Varianta de 35 de zile este pragul minim. Se raportează exclusiv la perioada în care indisponibilitatea a fost recunoscută public de minister. Este cifra cea mai greu de contestat, dar nu reflectă dimensiunea reală a pierderii.
Taxele pentru permise sunt venituri amânate. Cele 3,3 milioane lei (taxa de 120 de euro și contravaloarea permisului) se vor încasa când permisele vor fi eliberate. Devin pierdere definitivă numai pentru cei care nu vor mai putea obține dreptul de ședere.
Salariile și contribuțiile nu se mai recuperează. Ele corespund unei perioade de muncă neprestate.
Studiul nu cuprinde alte categorii. Pentru schimbarea angajatorului, part-time, studenți și alte proceduri afectate nu există date oficiale, deci nu avansăm nicio estimare.
Dacă blocajul rămâne până la 31 decembrie 2026, cei 3.666 de oameni ies definitiv din procedura de regularizare și intră în ședere ilegală, fără ca această pierdere să le fie imputabilă.
Propunerea P.I.F.M.
Blocajul nu vine de la platformă, ci de la lipsa unei Liste a ocupațiilor deficitare aplicabile. Conform art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 32/2026, procedura nu poate fi deschisă dacă ocupația nu figurează în Listă.
Propunem ministrului muncii un ordin tranzitoriu, valabil până la soluționarea definitivă a dosarului nr. 5633/2/2026 al Curții de Apel București. Ordinul ar include în Listă ocupațiile din grupele majore 3–9 din Clasificarea ocupațiilor din România și ar exclude grupele majore 1 și 2. Ar urma să fie publicat în Monitorul Oficial.
Știm că măsura poate fi atacată, deoarece art. 1 alin. (4) cere ca Lista să rezulte dintr-o metodologie și din nevoile identificate de ANOFM, cu informații de la Inspecția Muncii și IGI. De aceea recomandăm ca ordinul să fie motivat expres ca măsură excepțională și limitată în timp, justificată de imposibilitatea obiectivă de a aplica procedura fără o Listă. Preambulul ar trebui să invoce și dispoziția potrivit căreia Lista se actualizează „ori de câte ori se impune". Astfel, ordinul nu înlătură metodologia, ci suplinește o imposibilitate temporară de aplicare a ei.
Fiecare zi de blocaj adaugă în jur de 350.000 de lei la costul total, la cei 25,8 mii de lei pe lucrător deja proiectați până la finalul anului. Costul uman nu apare în tabele. Mii de oameni care au respectat condiția legală de acces riscă să rămână fără posibilitatea de a se regulariza. Cerem autorităților să acționeze înainte ca termenul din art. 52 să expire.
Studiul complet este disponibil în documentul atașat acestui articol.
Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă — P.I.F.M.
Comentarii