top of page

Numărul de muncitori străini care să intre în țară



Numărul de muncitori străini care să intre în țară va fi tot de 100.000 în 2023 / Cu actuala organigramă IGI și fără schimbări în birocrație vor fi aceleași probleme.


România ar putea avea un contingent tot de 100.000 de muncitori străini în 2023, la fel ca în acest an, dacă ne uităm pe un proiect al Ministerului Muncii.

Problema este că Inspectoratul General pentru Imigrări lucrează cu același număr de oameni, iar birocrația este la fel de mare. Practic, blocajele de anul acesta vor fi și în 2023.


,,Dacă în momentul de față muncitorii străini pot depune actele pentru permisele de ședere atunci când ajung în țară, în prezent durează aproximativ șase luni obținerea propriu zisă a acestui document”, susține Elena Panțiru, cofondatoare a Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România.

În tot acest timp, spune ea, în caz de urgențe medicale în care spitalizarea durează mai mult de trei zile sau chiar atunci când sunt legitimați de către autorități, oamenii aceștia sunt ai nimănui.


„Am avut un muncitor străin care a suferit un accident rutier și care fără CNP și implicit asigurare medicală se afla într-un real pericol. Din fericire, cazul acesta a fost cu succes soluționat de către angajator, care s-a oferit să suporte enormele costuri de spitalizare. Gândiți-vă însă că nu sunt normale aceste situații în care înainte de toate primează siguranța cetățenilor străini la noi în țară”, a spus ea.


Despre problema CNP-urilor a scris și HotNews.ro recent, iar ANAF a venit cu o soluție care rezolvă problema din punct de vedere al legislației, dar nu și în practică pentru cazuri precum cel descris de Elena Panțiru mai sus. Ce soluții propun antreprenorii

O primă soluție, prezentată autorităților, încă de la începutul acestui an, este mărirea organigramei atât la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări, cât și la nivelul Ministerului Afacerilor Externe.


“Personalul care procesează documentele noastre este insuficient. Noi lucrăm în continuare cu aceleași persoane cu care colaboram și înainte de creșterea contingentului muncitorilor străini la 100.000. În plus, este necesară simplificarea documentației stufoase atât la IGI, cât și la ambasade. Documentele încărcate pe portalul instituțiilor trebuie depuse și în format fizic, iar acest lucru trebuie să înceteze. Este suficient să facem totul digital.”, a completat Elena Panțiru.


ANAF a încercat să vină în întâmpinarea agențiilor de plasare și recrutare a personalului străin în România cu o serie de măsuri cum ar fi posibilitatea realizării de NIF-uri (numere de identificare fiscală), în loc de CNP-uri (care să fie introduse în Declarația 112).

Conform comunicatului, procedurile sunt complicate și de cele mai multe ori evitate de către agențiile de recrutare și angajatorii români.


În cazul de față, după obținerea CNP-ului, se face o declarație rectificativă de înlocuire a NIF-ului cu CNP, ceea ce din nou se traduce prin două proceduri cu o singură finalitate. Mai mult decât atât, codul numeric personal trebuie transmis către ANAF imediat după obținere.

În plus, NIF-urile sunt aplicabile muncitorilor care vin în România pentru maxim 6 luni, în condițiile în care marea majoritate a forței de muncă străine vine pe contracte de minim 2 ani de zile.

În completare, Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă propune și identificarea unui sistem de către Inspectoratul General de Imigrări, prin care în momentul încărcării actelor cetățeanului străin pe portal, să poată fi generat automat un CNP pentru acesta.


Cât de greu se aduce un om în România și cum se procedează la Inspectoratul General pentru Imigrări


HotNews.ro a discutat recent cu Romulus Badea, vicepreședinte al Patronatului importatorilor de forță de muncă și partener Soter&Partners pentru a înțelege cum se aduce un om în România și care sunt problemele întâmpinate.


Potrivit acestuia, ca să obții un aviz de muncă, faci un set de documente. Faci inclusiv o cercetare pe piața forței de muncă locală. Asta înseamnă că te duci la AJOFM și întrebi dacă sunt șomeri disponibili.

După, dai un anunț într-un ziar de mare tiraj. Pe urmă, faci un proces verbal în care zici că ai făcut asta și nu s-a prezentat nimeni. Asta durează cam două săptămâni, în cel mai fericit caz.

Apoi faci restul dosarelor și le depui online la Inspectoratul General pentru Imigrări. Ei, la un moment dat, îți dau o programare să depui fizic. Între momentul în care tu depui online și depunerea fizică poate să dureze și două luni și jumătate. În acest timp, îți expiră documentele din depunerea online.


Așadar, te duci și depui fizic. Nu poți să depui fără programare. Nu-ți acceptă documentele la liber. Au fost situații în care se verfică pe site și au apărut notificările că trebuiesc depuse dosarele, dar nu au fost primite email-uri. De ce? Li s-ar fi blocat email-ul și nu s-a trimis.

Dacă pierzi programarea, trebuie să depui iar online și să aștepți alte 2 luni și jumătate.


De multe ori, firmele sunt anunțate de pe o zi pe alta că a doua zi trebuie să se prezinte, timp în care este nevoie din nou de certificat de atestare fiscală că alea expiră în 30 de zile.


„Sunt email-uri date la 11 noaptea pentru a te prezenta a doua zi dimineață. Dacă ai un document expirat, ești respins și trebuie să o iei de la capăt”, spune Badea.


După ce sunt aduși muncitorii, viza este pe 90 de zile. Trebuie făcută medicina muncii etc., programare de analize, și în final faci dosarul de muncă. După ce îl faci, depui dosarul online să primești programare. Dacă primești programare pentru depunerea fizică după ce ți-a expirat viza: ghinion.

Adică ai venit, ai lucrat 2 luni și te dă afară.

Unii muncitori străini sunt neasigurați, deși li se plătesc contribuțiile

O altă situație, spune Badea, este cea în care muncitorul vine, are viză, depune documentele pentru permis de ședere, dar el lucrează.


Așteaptă 2 luni până îi vine programarea și durează o lună până se emite permisul de ședere. De permisul de ședere ține CNP-ul. Până nu se obține CNP-ul, nu poate fi asigurat la sănătate, deși angajatorul plătește. Nu-l poate cuprinde în Declarația 112 care se depune lunar la ANAF.

După ce are CNP, atunci angajatorul face rectificative la D112. Dacă are 20 de oameni, e ok. Dacă are 2.000, e o problemă.

Dacă muncitorul are un accident, deși s-au plătit banii, el nu poate beneficia în spital de asigurare, pentru că nu are CNP și nu apare pe o listă de asigurați.




Σχόλια


bottom of page